https://www.facebook.com/101688438816096/

Adopta un catel din adapostul Danyflor, Timisoara (2025)

03/08/2024

Acum 2 ani când îi făceam această promisiune nici prin gând nu-mi trecea că eu voi fi acel cineva. Nici nu mă gândeam că la un moment dat chiar eu voi fi cea care îi voi spune :"Max, plecăm ACASA!"
Eu sunt om cu câine cm se spune și cred că mereu voi fi. Acum câteva luni mi-am luat la revedere de la Sasha, un câine minunat care mi-a fost alături 12 ani. In acel moment am spus că nu voi mai p**ea avea altul pentru că, da, momentele cu ei sunt de neprețuit dar despărțirea doare a naibii de rău. Apoi m-am gândit la câinii care tânjesc după oameni.
Gândul adopției a venit instant, la fel și Max. Nu știam dacă mai este în adăpost așa că am zis să o întreb pe Cristina Iulia Ciobotă despre care știam că acum promovează câinii din adăpost. I-am trimis o poză, nr boxei în care știam că era și în câteva minute nu doar că mi-a răspuns dar mi-a și trimis o poză cu el.
Și din acel moment a început agitația. Știam că e acolo dar bineînțeles că nu mă incadram in programul adăpostului, iar sâmbăta am înțeles că este închis. Tot cu Iulia am găsit soluția salvatoare rămânând să îl scoată ea pe Max pentru mine. Din fericire in ultimul moment planetele s-au aliniat astfel încât ieri am putut merge și eu împreună cu fetele.
Am avut emoții. Aceleași emoții pe care le-am simțit de fiecare dată când intram pe acele porți. Doar că acum nu mergeam să le fac poze cainilor, să cer mila , compasiunea și dragul oamenilor pentru ei.
M-am oprit la poartă, n-am avut p**erea de-a intra să-i văd. Pentru că știam că eu nu mai am cm să-i ajut. Fetele, Iulia și Ana, au fost extrem de amabile și mi l-au adus pe Max.
Am regăsit un Max la fel de grăsun cm îl lăsasem dar mai agitat. Era prima oară în 2 ani când ieșise din boxă. Nu știa încotro să se îndrepte prima oară, mergea haotic la pomi, in iarbă, se reîntorcea la oamenii care îl înconjurau, le dădea pupici îngrijitoarelor care s-au ocupat de el.
Surprinzător sau poate sunt eu mai norocoasă de fel, Max era curat. Nu, nu mă refer la acel curat de câine spălat, parfumat. Mirosul specific era acolo, încă este chiar și după prima baie și este un lucru normal până la urmă ținând cont că este un adăpost cu sute de câini. Mă refer la faptul că Max nu a avut pureci sau căpușe, rani. Mă așteptam și la asta, având exemple în trecut când mi-a fost mie rușine de adoptatori pentru că efectiv curgeau căpușele de pe proaspătul adoptat. Cu Max nu a fost cazul.
Nu mi-a vomitat nici pe mașină, nici după, nu a făcut diaree, nu s-a aruncat ca ultimul flămând de pe lume când a văzut mâncare deși sincer, mă așteptam la toate astea datorită experiențelor trecute.
Drumul spre casă a fost plăcut pentru toată lumea, Max ținând botul pe geamul întredeschis facându-i plăcere să-i fâlfâie falcuțele și urechile în vânt.
După vizita de rigoare la veterinar, am ajuns acasă. unde ne așteptau 4 pisici care însă au dispărut rapid din peisaj la vederea intrusului. Le-am simțit privirile acuzatoare. Încă le mai simt. Recunosc că mi-a fost extrem de frică de momentul in care vor fi față în față. Pentru ele îmi era frică neștiind cm va reacționa Max. Dar Max este un scump. Vrea să meargă la ele, să le cunoască, e bucuros când le vede. Pisicile în schimb, nu. Încă îl hâșâie, încă se ascund. Cu timpul le va trece. Deci mi-am făcut griji degeaba, nu a avut loc nici un măcel, am trecut bine de prima noapte.
Am făcut alegerea perfectă, am ales câinele perfect. Este foarte iubitor, ne urmărește prin casă pe fiecare în parte, ne pupă pe toți. Este extrem de cuminte. Nu a lătrat o dată ceea ce este un plus pentru că le va fi drag și vecinilor așa cm le-a fost și de Sasha.
Pe stradă încă merge haotic și îl las momentan pentru că vreau să exploreze liniștit, să se bucure de libertate, să se acomodeze in ritmul lui. Simt că merită ca măcar o perioadă să fie cm simte el.
Acum , când scriu aceste rânduri, îmi e alături. E liniștit. O liniște pe care nu a mai simtit-o de mult. Și sper eu și fericit.
Sper ca această postare să vă dea curaj celor care încă nu aveti să adoptați danyfloriști. Așa cm am spus mereu, sunt câini minunați care nu au nevoie decât să li se ofere șansa de-a demonstra acest lucru.
Singura lor salvare rămâne în continuare adopția.
Le mulțumesc pentru ajutor Iuliei și Anei.
Max va pupacește tare, tare pe toți 🙂

20/07/2024

Acum ceva timp am primit și motivarea de la judecătorie. Am citit-o și inițial am zis că nu voi mai insista pe subiect pentru că deja ajunsesem in punctul in care nu mă mai mira nimic, in punctul in care orice era legat de acest caz nu imi mai p**ea stârni decât o stare de amărăciune și un zâmbet ironic parându-mi-se totul deja prea mult.
Dar apoi am realizat că asta nu ar face decât să continue mitul cm că "la ăștia nu le poate face nimeni nimic" și nu mi se pare corect ținând cont de cm s-au petrecut faptele. Adevărul este că nu le-a putut face nimeni nimic nu pentru că până la noi ar fi incercat cineva să facă cu adevărat ceva ci pur și simplu pentru că nu a interesat pe nimeni cu adevărat. Plus că alegerea de a nu vorbi despre asta era o nedreptate atât față de d-nul avocat care ne-a reprezentat cât și față de toată implicarea noastră, de tot efortul pe care l-am depus timp de aproape 2 ani, de timpul și banii alocați.
La afișarea deciziei ( expusa în postarea trecută) am tras grăbit și eronat concluzia că cererea noastră a fost respinsă pe baza motivului că ASPADA sau orice altă asociație nu avea drept de a se constitui parte vătămată. Dar citind motivarea mi-am dat seama că nu aceasta a fost cauza, d-na judecător nu a luat în calcul această motivare adusă de avocatul Danyflorului ci a judecat pur și simplu cauza de tardivitate. A avut dreptate cu tardivitatea? A avut. Și vă explic de ce.
Cu puțin timp înainte de decizia procurorului de clasare a cazului, eu am trimis un mail in care solicitam sa mi se transmită stadiul dosarului. Răspunsul a fost că nu mi se aprobă cererea pentru că am doar calitate de martor. In acel moment am înștiințat-o pe Anamaria și am rugat-o să trimită și ea un mail, ea fiind singura îndreptățită să i se răspundă. Am revenit peste câteva zile dar Ane mi-a spus că nu a avut timp. N-am mai insistat.
În sfârșit înștiințarea i-a fost trimisă Anei prin poștă cu mențiunea că în termen de 10 zile trebuie să se prezinte personal pentru ridicarea deciziei.
In prima săptămână am tot insistat că Ane să meargă iar apoi am renunțat lasând-o să decidă singură. Mi-a spus că nu are timp încă dar că nu este o problemă dacă depășește termenul, că a mai trecut prin astfel de cazuri, că oricum nu va fi decizia la ei încă. Și așa am ajuns să depășim termenul cu 2 săptămâni mi se pare. I-am spus de la început că sper sa nu fie ăsta motivul pentru care nu vom p**ea merge mai departe și că ar fi trebuit, chiar dacă avea dreptate și decizia nu era încă la ei, să meargă în timp util ca să se vadă măcar intenția, interesul și să nu existe nici un motiv pe care ei să- l poată invoca. Ei, rezultatul încăpățânării și a faptului că a știut ea mai bine, îl știm acum cu toții.
Ăsta ar fi rezumatul.
Anamaria Manolea, după cm ți-am scris, nu judecătorul le-a făcut jocul ci tu. Am pierdut pe mâna ta. N-am pierdut pentru că Danyflor e bazat și susținut, că judecătorul a fost de cacao și le-a făcut jocul sau că ar fi avut cine știe ce avocat, că nu am fi avut noi probe, ci a faptului că tu ai știut mai bine.
Și data viitoare când mai spui că tu ai face multe dar n-ai cu cine, vreau să-ți amintești că acum ai avut totul dar ai ales să te împiedici.
Ai avut doi martori credibili pentru că am fost 1 an si jumătate sistematic la adăpost, nu făceam parte din nici o asociație, nu aveam de-a face cu toate mizeriile din "lumea salvatorilor" deci nu aveam nici un interes nici material și nici de imagine, am avut grijă să ai unul dintre cei mai buni avocați , aveam probe care să le demonteze orice minciună cu care p**eau veni.
A fost o ocazie unică de-a face o schimbare majoră. Ai avut la îndemână tot, nu trebuia să depui decât minimul de efort și să te prezinți în timp util să ridici o hartie. Totuși ai ales să nu o faci deși ți-am spus de la început că este un caz important și că trebuie să mergem ață, că este o șansă care nu se va mai ivi în primul rând pentru că Danyflor nu va mai face greșeala de-a lăsa oameni neinteresati material să se apropie atât de mult și în al doilea rând că nu vor mai exista alți oameni dispuși să se implice atât de mult doar pentru binele animalelor.
Păcat de câini, de timpul pierdut, de toată implicarea noastră și a d-nului avocat care chiar și-a dat tot interesul.
Concluzia mea in urma acestei experiențe este una extrem de tristă și anume că un iubitor de animale in această țară nici să vrea nu va schimba nimic pentru că nu are cu cine, nu avem oameni care să se implice așa cm ar trebui, destul de pregătiți. Și ajungi să te intrebi care sunt până la urmă mai de condamnat: cei care nu fac nimic din start sau cei care îți lasă impresia că fac?
Eu mi-am învățat lecția și nu mă voi mai implica in nici un lucru a cărui rezolvare nu depinde de mine. Sunt o pierdere pentru câinii din adăposturi oamenii dezamăgiți pentru că le sunt servite astfel de lecții de către asociațiile de protecție a animalelor? Eu zic că da.
Mi-aș permite un sfat. Am văzut în ultimul timp că sunt niște asociații din Timișoara care le tot mulțumesc primarului și Rodicai Militaru pentru că le-a permis și susținut în a face recensământul in anumite zone. Și dacă tot au ajuns la acest nivel , le-as propune doamnelor respective să încerce să ceară modificarea prin care în cazul adăpostului Danyflor doar primăria se poate constitui parte vătămată. Ar trebui să ceară ca nu doar asociațiile să poată face acest lucru ci și orice iubitor de animale, contribuabil al acestui oraș. Pentru că da, primăria este vătămată pentru că plătește. Dar din a cui bani? Nu din banii publici? Și atunci în mod normal nu orice cetățean ar trebui sa se poată simți lezat când constată nereguli, când pe banii lui animalele suferă?
Acest lucru consider că ar fi binevenit, poate nu neapărat pentru asociații că ne-am lămurit până acum că pe ele nu le interesează acest aspect dar poate mai sunt cetățeni ca și noi care ar dori să se implice, să schimbe într-adevăr ceva și din păcate nu pot pentru că există o stupiditate de hotărâre care nu le permite acest lucru. Daca voi nu vreți să vă implicați, măcar luptati-va pentru posibilitatea că cei care vor, să poată face ceva.
Sper să recunoașteți într-o zi că rezumandu-vă doar la a promova câinii din adăpost ( adică ceea ce făceam și noi și alții ca simpli cetățeni și fără a fi nevoite să avem asociație pentru asta), la a-i căra prin fostere, a strânge fonduri, asta nu înseamnă protecție a animalelor sau că sunteți îndreptățite la respectul și recunoștința pe care multe le pretindeți, ci înseamnă doar că întrețineți și perpetuați cu bună știință chinul animalelor, că sunteți mulțumite de actuala situație si că o schimbare în bine a sorții lor ar însemna de fapt un rău, o pierdere pentru voi.
Cam asta a fost.
Tristul adevăr al acestui caz este că Danyflor a câștigat, surprinzător, cu ajutorul unei asociații de protecție a animalelor. Ăsta cred că este cel mai trist și nedrept lucru. Este adevărat că lucrurile au început prost și aici mă refer la ancheta nefăcută sau făcută de mântuială de poliția animalelor dar un aport considerabil și decisiv l-a avut cea în care ne-am pus toate speranțele.
Nu știu la câtă lume va ajunge această postare sau câți o vor citi dar cine mai pune vreodată semnul egal între asociații și iubitori de animale sper să înțeleagă cât greșește.

21/06/2024

JUDECATORIA TIMISOARA a DECIS‼️

Si ca un mic update: Felicitari, Danyflor. Ai castigat acest caz, surprinzator, cu ajutorul unei asociatii de protectie a animalelor.

Plangerea noastra impotriva motivatiei procurorului de solutionare prin clasare a cazului celor 40 de caini disparuti din adapostul Danyflor a fost RESPINSA.

Aceasta decizie a fost motivata nu pe faptul ca noi nu am fi avut dreptate cand am spus ca ancheta facuta de politia animalelor a fost facuta de mantuiala sau cand am spus ca plangerea noastra nu a fost inaintata nicidecum tardiv ci a fost considerata inadmisibila pentru faptul ca asociatia de protectie a animalelor nu se poate constitui parte vatamata.

Singura care se p**ea constitui parte vatamata in acest caz se pare ca este Primaria Timisoara pentru ca ea plateste pentru acei caini. Din banii cui? Asta e alta poveste. Deci, daca d-nul Fritz sau d-na Militaru care in campania electorala s-au jucat atat de-a iubitorii de animale cat si cu iubitorii de animale luau seama macar la una dintre postarile in care i-am etichetat si se implicau alaturi de noi pentru aflarea adevarului, altul era rezultatul acum. Dar cand ai un primar care ignora si cand ai o Militaru care spune ca de fapt totul este ok si ca nu a disparut nici un caine si asta chiar in timp ce se desfasura presupusa ancheta...

Acest caz a fost despre caini doar din partea noastra, nu si a autoritatilor.

Acum inevitabil vin si intrebarile:
Care este rolul asociatiilor de protectie a animalelor din Romania? De ce exista ele, de ce le avem daca si asa legal nu pot face nimic? Cum se poate ca in atatia ani de cand exista sa nu fi facut niste demersuri legale pentru a rezolva aceasta problema? Cum este posibil sa te numesti asociatie de protectie a animalelor si sa nu ai drept de acces la justitie practic sa nu poti sa iti exerciti dreptul si scopul muncii. Pentru ca asta este scopul acestor asociatii, nu? Protectia drepturilor animalelor. Pentru asta se presupune ca au fost infiintate.
Cum este posibil ca in atatia ani de la infiintarea lor sa nu le fi interesat dreptul de-a se constitui parte vatamata in procese? Pai drepturile animalelor, a oamenilor, a oricui nu in instanta se obtin? Cum naiba ati luptat pana acum pentru a apara drepturile celor pe care ii plangeti zilnic pe toate grupurile dar mai ales pe la straini, pentru cei pe spatele carora strangeti o gramada de fonduri denigrand cetateanul roman ca este nepasator, ca p**e de rautate in timp ce voi nici macar nu v-ati asigurat ca p**eti avea un statut care sa va permita legal sa faceti ceva mai mult decat istericale? Pe unde ati luptat si impotriva cui? Ale cui drepturi le-ati aparat? Cum p**eti explica faptul ca disparitia unui nr foarte mare de caini deodata a fost sesizata in premiera autoritatilor de niste cetateni obisnuiti si ca toate demersurile legale au pornit tot la initiativa lor, nu a voastra? Cum p**eti explica ca nu v-ati implicat deloc, intorcand capul si facandu-va ca nu stiti nimic? Le spuneti si aceste aspecte strainilor in postarile pentru strangeri de fonduri sau in alea in care sunteti " ingeri ai animalelor?"
Va multumiti toate cu raspunsurile primite de la Politia animalelor Timis desi spuneti ca sunt penibile? Bravo. Si totusi suntem in anul 2024.

Concluzia: decizia de astazi nu a fost despre cazul pornit de noi,despre aflarea adevarului, a ceea ce s-a intamplat cu cainii ci despre statutul asociatiilor. Asta s-a judecat de fapt. D**a 1 an jumatate in care a avut loc o presupusa ancheta si o decizie judecatoreasca, n-am aflat nimic. Putem considera ca suntem tot in punctul zero.

Ii multumim tinerei d-nei judecatoare. Stiu, nu a avut nici un aport la rezolvarea cazului si chiar a trantit o decizie definitiva care in acest moment taie orice sansa ar fi avut acesti caini la o ancheta justa dar macar ne-a aratat adevarul pe care sincer cred ca multi dintre noi nu-l stiam si anume ca asociatiile de protectie a animalelor din Romania sunt fix degeaba. In afara de strangeri de fonduri si vreo plangere la politia animalelor....cam atat. Adica, cu ele sau fara ele cam tot aia.
Cred ca doar la noi este posibil sa iti faci asociatie cu sediul la o camaruta, fara sa ai adapost autorizat, transport adecvat, oameni, contract cu un veterinar si multe alte lucruri pe care ar fi normal sa trebuiasca sa dovedesti ca le detii la momentul infiintarii.
Si daca pana acum dadeam toti vina doar pe autoritatile care nu-si fac treaba poate este cazul sa deschidem ochii si sa vedem ca pana la urma ele fac doar cat li se cere ,ca nu s-a pus niciodata presiune pe ele cu adevarat ca sa faca mai mult, ca interes de adevarata schimbare nu exista in realitate si ca tuturor le este bine asa.

Pe pagina unei asociatii de protectie a animalelor era la un moment dat o postare in care era descris un trio:
Politia ( animalelor) + hingherii + asoc de protectie a animalelor = LOVE❤️

Asta a fost. Sper ca toti cei care au condus spre acest deznodamant sa inteleaga ca si-au batut joc de 40 de suflete si prin aceasta decizie au dat startul cm nu se poate mai legal la batjocorirea altor zeci, mii de suflete.
Poate intr-o zi li se va face dreptate. Nu stiu cum, in ce fel dar nu vreau sa cred ca daca exista cineva acolo sus, asa cm multi cred si sustin, poate ramane indiferent la nedreptatea facuta lor. Nu vreau sa cred ca viata vrea sa ne demonstreze ca animalele exista pe acest pamant doar pentru a fi in mare majoritate chinuite, maltratate, oMorAte, folosite pentru venituri sau pe post de refulare a frustrarilor anumitor neadaptati social si noi, care incercam sa luptam impotriva acestor lucruri sa fim doar niste nebuni care incercam sa fim contra sortii.

Ii multumim d-nului avocat care ne-a reprezentat si care chiar a facut tot ce era posibil in acest caz.

In memoria lor, a celor 40
Vreau sa stie ca imi pare rau ca atat s-a putut de moment. Le-am promis ca facem tot ce tine de noi si ca vom merge pana in panzele albe pentru ei.
Decizia data astazi le-a rapit dreptul la o ancheta justa, dreapta din cauza faptului ca asociatille de la noi nu au fost interesate in atatia ani sa aiba drepturi in instanta pentru ca intr-adevar avocatii costa si ele sunt precum bisericile, iau nu dau, de unde probabil si atatea credincioase si frecventatoare de biserici si manastiri printre ele

06/06/2024

Astazi a avut loc cea de-a treia sedinta in cadrul Judecatoriei Timisoara.
In sedinta de astazi d-nii avocati si-au sustinut pledoariile iar in incheiere d-na judecator a amanat cauza pentru data de 21.06.2024 cand va anunta decizia luata.

Danyflorul a mai cerut prin intermediul d-nului lor avocat ca in cazul in care decizia va fi in defavoarea noastra, sa ne revina plata cheltuielilor de judecata insumand suma de 2000 de lei.

Acum sa revenim la decizie si ce-ar insemna ea in ambele cazuri:
1. Daca plangerea formulata de noi impotriva ordonantei de clasare va fi respinsa, cazul se incheie aici.
2. Acceptarea ei inseamna reintoarcerea cazului celor 40 de caini disparuti din adapostul Danyflor, la procurori.

Din pacate nu pot sa stiu cm priveste d-na judecator acest caz, nu stiu ce decizie va lua dar stiu sigur repercursiunile in ambele cazuri.

Acest caz, plangerea penala intentata de noi este o premiera in cei peste 20 de ani de activitate a Danyflorului.
Inchiderea acestui caz , nereluarea urmaririi penale in vederea completarii urmaririi penale inseamna un singur lucru: refuzul respectarii dreptului la un proces echitabil. Pentru ca in acest caz, desi a fost constituit ca dosar penal nu a fost efectuata o ancheta efectiva si nu au fost intreprinse anumite activitati de cercetare penala.

Desi la dosar au fost depuse de catre noi fotografii cu cainii disparuti, domnul anchetator sef de la politia animalelor a afirmat initial ca nu a avut la dispozitie decat 3 poze si ca pe cei 3 chiar i-a identificat in adapost. Nu mentioneaza care sunt cei 3 si dovada identificarii. Apoi are o revenire si recunoaste ca la dosar au fost atasate de catre noi poze cu cainii chiar si in format digital.
Iar la final, desi initial prezenta ca sigura identificarea celor 3 caini, recunoaste ca totusi o identificare clara, exacta, fara urma de dubiu nu se poate face intrucat adapostul nu detine poze cu cainii ci doar informatii minimale care clar nu pot garanta ca, cainele mascul, mic, gri din inscrisuri este acelasi cu cel aratat tie de personalul adapostului. Trecem peste faptul ca noi, care cunosteam cainii chiar mai bine decat unii dintre ingrijitori nici macar n-am fost anuntate cand a avut loc presupusa identificare dar mai sa fim chemate pentru ca eram cele mai in masura sa-i identificam daca era ceva de identificat.
Mai mult decat atat in aceasta ancheta nu au fost audiati toti martorii indicati de noi, culmea, cei mai importanti. Am vazut vreo 3 sau 4 declaratii dintre care doua contin anumite neconcordante iar celelalte doua ( ale ingrijitorilor sot-sotie) sunt copy paste.
Nu s-a spus nimic despre exemplarele de cane corso si amstaff.
Practic o ancheta facuta de mantuiala, fara a elucida nimic, plina de balbaieli si contradictii si totusi inchisa prin clasarea cazului. Si asa, plina de contradictii si lipsuri se pare ca a fost si pe placul procurorului de caz care a acceptat rezultatul , mergand mai departe cu respingerea cererii noastre impotriva clasarii la un moment dat inducandu-se ideea ca nu se poate face dovada ca acei caini prezentati de noi chiar au existat in adapost. Adica poze clare cu cainii in boxa, filmarile prezentate zilnic pe aceasta pagina ( de care dansii stiau) au fost puse sub semnul intrebarii si nu au fost considerate probe clare dar balbailelie, neconcordantele si declaratiile copy paste ale celor de la adapost, da.
Pana si faptul ca Danyflor le-a prezentat cazul disparitiei atator caini intr-o singura noapte ca pe o evadare practic dintr-o fortareata si fara a face galagie astfel incat sa se alerteze ingrijitorii prezenti acolo, iar mai apoi sa nu mai fie zariti niciunde, de nimeni i s-a parut anchetatorului sef si procurorului de caz credibil. Interesant punct de vedere.
De aceea ne dorim respingerea ordonantei de clasare , reinceperea urmaririi penale si o anchetare justa, pe probe.
Asa cm noi am dovedit prezenta cainilor in adapost mi se pare just si corect ca si cei de la Danyflor sa dovedeasca ce s-a intamplat cu ei, cu atat mai mult cu cat este vorba de un adapost finantat din bani publici adica ei chiar au obligatia raspunderii pentru cainii preluati de pe domeniul public. Au aceasta obligatie atat fata de institutiile abilitate ale statului cat si fata de asociatiile de protectie a animalelor.

Oricum va fi, orice decizie va fi luata de doamna judecator, trebuie sa fim constienti de urmatorul fapt si anume ca:

Rezultatul cu care se va finaliza acest dosar poate reprezenta un precedent care va p**ea fi folosit pe viitor si de alte asociatii de protectie a animalelor cand vor constata cazuri asemanatoare in adaposturile publice. Va fi o garantie pentru activistii si asociatiile de la noi ca vor p**ea apela in continuare cu incredere la instantele de judecata pentru a se face dreptate, ca si justitia din Romania intelege ca si celelalte state europene sa respecte legile si drepturile facute pentru protectia animalelor.
Sau...rezultatul va fi o inca o validare pentru Danyflor, inca o dovada ca peste ei nu se baga nimeni desi sunt un serviciu platit de primarii si in special de Primaria Timisoara din bani publici, o validare a faptului ca atata timp cat servesti politicului, Primariei esti exonerat de orice fapta , sustinut chiar daca asta inseamna batjocura la adresa comunitatii platitoare de taxe si impozite pe spatele careia tu existi, o batjocura la adresa tuturor oamenilor de bine care isi doresc civilizatie ceea ce inseamna in primul rand respect pentru orice forma de viata.

04/06/2024

06.06.2024
Numai maine nu-i poimaine
Si sincer vreau sa cred in justitie, in justitia omeneasca, in faptul ca dreptatea invinge pana la urma.
Vreau sa cred, ma oblig sa cred ca celor 40 de caini " disparuti" din adapostul Danyflor li se va face dreptate pana la urma.
Vreau sa cred ca vor avea sansa la un proces in care adevarul sa iasa la suprafata si sufletele lor nevinovate sa se poata odihni in pace.
Vreau sa cred, ma oblig sa cred toate astea pentru a p**ea merge mai departe.
Pentru ei, pentru odihna sufletelelor lor

06/05/2024

Da,sunt danyfloristi si acesta este mesajul adoptatoarei catre noi, romanii.
In urma acestei postari am ramas cu un sentiment de rusine. Rusine pentru ceea ce am fost si ne incapatanam sa fim in continuare.
Paste fericit

25/04/2024

Danyflor a cerut amanare

Cauza se amana!
Pentru data de 06.06.2024

Am pornit spre Judecatorie cu gandul ca lucrurile vor decurge normal si astazi vom trece la urmatoarea etapa. Am crezut ca si cei de la Danyflor sunt la fel de nerabdatori si au acelasi interes ca si noi si anume acela ca lucrurile sa se clarifice si sa avem cat mai repede o solutionare a acestui caz. Se pare ca nu pentru ca domnul lor avocat a cerut o amanare pentru a studia dosarul si a se pregati. Pentru ca, ce sa vezi, din martie nu a fost timp suficient.
Cred ca nu mai este necesar sa mentionez ca asta nu inseamna decat rea intentie si incercarea de tergiversare a lucrurilor. Au acest drept? Desigur. Dar de ce sa faci asta? Cand sti ca ai dreptate si te bazezi ca lucrurile sunt asa cm le prezinti tu, de ce sa tot cauti sa amani? De ce tot incerci sa te fofilezi? Care este scopul?
Domnilor de la adapostul Danyflor, va rog eu, in data de 06.06.2024 sa veniti pregatiti. Haideti sa incercam sa facem fiecare ce tine de noi pentru a avea o finalitate. Ca eu m-am cam saturat sa tot vorbesc despre voi. Voi nu v-ati saturat sa tot auziti de mine? Haideti ca se poate, impreuna vom reusi!

19/04/2024

25.04.2024 va fi o zi importanta si cred eu decisiva in ce priveste cazul lor, a celor 40 de " disparuti".
Va avea loc a doua infatisare la Judecatoria Timisoara.
Prima a avut loc pe data de 14 martie.
Cu toate ca s-a incercat musamalizarea acestui caz si modul in care au decurs lucrurile a demonstrat ca de fapt ceea ce s-a dorit a fost inchiderea cat mai grabnica a dosarului si nicidecum aflarea adevarului ( parerea mea) si aici ma refer la gestionarea dosarului de catre politia animalelor, astfel autoritatile reusind sa ne zdruncine putin increderea in ele, mergem inainte cu speranta ca nu toti sunt la fel, ca si celor buni li se poate face pana la urma dreptate.
Nu uitati, 25.04.2024 🙂
Pentru ca nu i-am uitat, pentru ca ei merita!

14/03/2024

Pentru demersurile juridice impotriva adapostului Danyflor s-au strans din donatiile dvs 1310 lei pe care i-am transferat catre d-nul avocat.
Va multumim celor care ati simtit sa va implicati.

Nu pot totusi sa nu mentionez ca simt o usoara dezamagire. Va explic. De la inceputul acestui caz am mentionat ca nu stim incotro sa ne indreptam noi neavand de-a face cu protectia animalelor, nefacand parte dintr-o asociatie, neavand tangente cu ele, fiind o situatie cu totul noua pentru noi.Eram pur si simplu doua persoane care in incercarea de-a face un bine cainilor din acest adapost ne-am trezit intr-o situatie in care stiam ca trebuie sa facem ceva, ca nu p**em lasa lucrurile sa treaca ca si cand nu s-ar fi intamplat doar ca nu stiam care sunt pasii. Ce a urmat? Ceva ce nu mi se pare deloc normal.Adica zero implicare din partea celor care p**eau si chiar erau indreptatiti sa ia masuri.
Intr-o societate normala, civilizata, noi trebuia doar sa sesizam cazul de disparitie a cainilor iar de acolo el sa fie preluat de o asociatie. Sesizarea noi am facut-o public, aici pe pagina prin nenumarate postari. Ea a fost vazuta. S-a aratat cineva interesat? Nu.
Nu este normal ca in astfel de cazuri, cu atatea asociatii de protectie a animalelor pe metru patrat plus altele in devenire ( ca is tot mai multe) , eu, ca simplu cetatean sa trebuiasca sa ma indrept spre o asociatie care se ocupa de foci si delfini si sa o rog sa se implice intr-un caz despre caini ( cred ca si legislatiile difera) sa caut avocat, sa ma invoiesc de nenumarate ori de la lucru. Si toate astea in timp ce cele care si-au facut asociatii tocmai pentru a ajuta cainii si pisicile, pentru a se asigura ca li se respecta dreptul la bunastare, la viata stateau pe margine, vedeau dar preferau sa se faca ca nu stiu. Le-am vazut de nenumarate ori manifestandu-se pe facebook ca niste suricate excitate in ce priveste iadul din Danyflor, cat e de rau acolo, cm ele stiu de 20 de ani ce se intampla dar nu au putut face nimic. Nu le-a intrebat nimeni ce anume au incercat si nu le-a iesit. Raspunsul cred ca il stim cu totii. Si acum, cand in sfarsit a aparut cineva dispus sa faca mai mult decat au facut ele vreodata, mai mult decat au incercat ele vreodata...unde sunt? Cine stie? Langa noi sigur nu deci clar pe margine, nici macar la sustinatori ci in ultimele randuri, comentand pe la spate, facand in continuare ceea ce stiu ele mai bine: strangeri de fonduri si exporturi de caini la asta practic rezumandu-se toata protectia animalelor prestata de ele.
Mie, sincer, mi-ar fi rusine in locul lor. Ne-as simti pe noi, cele doua care am mers inainte, nu ca o palma, ci de-a dreptul un pumn in nas. De ce? Pentru ca, oricare va fi deznodamantul acestui proces, noi, doua necunoscute pe care ne-ati balacarit parte din voi pe unde ati apucat si cu cine, am facut intr-un an mai mult decat ati facut voi in 20. Bineinteles cu ajutorul ASPADA care apropo, se ocupa cu porumbei si alte pasari, nu caini.Ajutorul a constat in sustinere, indrumare si foarte important numele asociatiei pus la bataie pentru ca noi fara ea trebuia sa ne oprim la o simpla sesizare neavand calitate juridica, neputandu-ne constitui ca parte vatamata. Deci, pe viitor, cand mai auziti de la vreo reprezentanta a vreunei asociatii ca ce poate face ea p**eti si voi , sa stiti ca pur si simplu minte pentru ca e mai comod sa nu faci nimic. Nu, ca simplu cetatean nu poti si nici nu este normal pana la urma sa poti.
Normal este ca fiecare sa-si faca partea lui. Si in acest caz normal era ca noi sa ne prezentam doar ca martori cand era cazul si eventual sa mai ajutam cu costurile.
Le scoateti ochii autoritatilor ca nu-si fac treaba, incriminati peste tot pe unde p**eti Danyflorul dar va scapa din vedere ca atat politia animalelor cat si Danyflor sunt oglinda voastra, a nepasarii si a neimplicarii voastre in mod real in a face lucrurile sa mearga, in a schimba ceva. Ei sunt tot ceea ce le-ati permis voi, ei reflecta neputinta voastra voita, comoditatea voastra. Ei sunt rezultatul vostru.
Cam atat am avut de zis. Noi mergem mai departe asa cm am inceput, fara voi si oricare va fi rezultatul final vom fi linistite sufleteste ca macar am incercat, am facut tot, chiar tot ce-a tinut de noi pentru acele suflete. Voi? Ati p**ea invata ceva de la noi in ce priveste protectia animalelor: faceti-va treaba, incepeti sa va implicati daca nu din proprie initiativa macar raspundeti apelurilor cetatenilor cand le fac, lasati vaicarelile si aparitiile tv in care repetati pana la refuz aceeasi placa pentru ca, da, mediatizarea este buna dar urmata si de fapte, de lucruri concrete, de procese in instanta nu doar de niste amarate de sesizari pe la politia animalelor.
Inca o data multe multumiri pentru cei care au donat pentru acest caz, sincer nu ma asteptam sa se stranga vreun ban in primul rand ca nu ne cunoasteti. Va multumim pentru incredere, pentru sustinere.
Iar cei 40 ai nostri, asa cm le spuneam, as vrea sa stie ca pentru ei se lupta cei mai buni🙂

Adopta un catel din adapostul Danyflor

03/08/2024

20/07/2024

21/06/2024

06/06/2024

04/06/2024

06/05/2024

25/04/2024

19/04/2024

14/03/2024

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category