Casa lui Patrocle - Animal Rescue

Casa lui Patrocle - Animal Rescue Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Casa lui Patrocle - Animal Rescue, Animal shelter, Localitatea Ilisesti, Ilisesti.

Tabea s-a născut și a trăit acolo unde viața unui câine valorează foarte puțin: pe stradă. Nu într-o libertate deplină ș...
20/03/2026

Tabea s-a născut și a trăit acolo unde viața unui câine valorează foarte puțin: pe stradă. Nu într-o libertate deplină și frumoasă, ci înconjurată de pericole, de foame, de frig și fugă continuă pentru supraviețuire.

Acolo a și născut. Tot în stradă. A trebuit să-și poarte puii în pântece și apoi să-i apere de o lume care nu iartă nicicum slăbiciunea celor vulnerabili. I-a fătat și mutat sub un podeț și i-a protejat cm a putut, cu căldura trupului ei, cu vigilența ei, cu tot ce are o mămică de pus la dispoziție pentru cei pe care îi aduce pe lume. Atât ea, cât și puii au ajuns la noi, în adăpost. Cei mici s-au făcut mari și… după noroc, și-au găsit sau nu căsuțe. Unii sunt cât Tabea de mari, alții au întrecut-o în înălțime, lungimea blăniței și energie. Unii dorm azi pe canapele, la picioarele oamenilor, alții sunt tot în adăpost, așteptând să fie aleși.

Tabea a trecut prin strada care slăbește și sălbăticește, fără să-și piardă blândețea. Și poate tocmai asta doare cel mai tare: că un suflet care a îndurat multe încă nu și-a găsit liniștea.

Nu cumpărați câini, cât timp adăposturile sunt pline de mame ca ea. Adopția nu este un gest ce se face pentru imagine. Presupune fix diferența dintre a exista și a conta, pentru cineva.

Noi vă poftim la vizite în adăpost și adopții, fiecare după cm își rânduiește casa! De asemenea, vă mai rugăm să ne sprijiniți cu o distribuire, căci poate or mai fi oameni care n-or fi auzit de noi, dar ar avea posibilitatea să adopte un cățel din cei prezentați pe pagină și existenți în padocuri.

Pe Cookie l-am găsit în 2023, într-un sat, și nici n-a fost nevoie să-l chemăm. S-a ținut după noi de parcă luase deja o...
20/03/2026

Pe Cookie l-am găsit în 2023, într-un sat, și nici n-a fost nevoie să-l chemăm. S-a ținut după noi de parcă luase deja o hotărâre și noi doar trebuia s-o respectăm. Era plin de căpușe, atât de plin încât era clar că, lăsat acolo, nu mai dura mult până când contacta babesioza. L-am luat cu noi fără multe calcule, direct la veterinar, unde i-au fost scoase toate și i s-a administrat tratamentul de care avea nevoie.

Nu voiam să-l ducem în adăpost. Țarcurile erau deja pline, iar Cookie avea nevoie de altceva decât de încă un loc printre mulți. Avea nevoie de o casă. Și casa aceea a venit de departe, tocmai din Cluj, printr-o familie care a văzut în el mai mult decât un câine amărât dintr-un sat.

De atunci, viața lui Cookie s-a schimbat atât de mult, încât aproape pare poveste inventată. Câinele cândva hăituit de oameni doarme astăzi pe canapea, pe pernă, merge peste tot cu ai lui, stă în casă ca o pisică și își urmează omul din cameră în cameră, ca și cm și-ar proteja, în sfârșit, liniștea găsită. E tuns, îngrijit, parfumat, răsfățat și iubit. Și, poate cel mai frumos dintre toate, este cuminte foc, de parcă ar fi înțeles pe deplin că viața i-a oferit, în cele din urmă, exact locul pe care îl merita.

Cookie e dovada vie că se poate și în România. Că nu toți câinii sunt condamnați la lanț, curte și uitare. Că există și case în care câinele doarme la picioarele omului, nu în frig. Că există oameni care nu hrănesc animalele cu resturi și nepăsare. Că un câine plecat dintr-un sat din Suceava poate ajunge, la celălalt capăt de țară, nu doar adoptat, ci prețuit cu adevărat.

Nu vă mai scriem prea multe, ca înainte, pentru că tare multă muncă avem de făcut, de dus și de tras. Am ieșit din iarnă...
19/03/2026

Nu vă mai scriem prea multe, ca înainte, pentru că tare multă muncă avem de făcut, de dus și de tras.

Am ieșit din iarnă, cu greu, dar am răzbit. Și noi, și câinii. Cum am dat de soare și zile frumoase, ne-am apucat de treabă, ca albinele. Căci oriunde ți-ar pica ochii într-un adăpost, și oriunde te-ai învârti, mereu este ceva de făcut, de cărat, de reparat, de dus sau de adus. Aici treaba nu se termină niciodată. Asta este lege. Doar punem punct, după amiaza, ca să plecăm acasă, și ca s-o luăm dimineața de la capăt.

De când a dat vremea bună, tot facem curat. Curățenia aceea de primăvară. A trebuit să scoatem paiele din țarcuri. Că le-am burdușit cu paie, la gerurile care au fost, ca să fie bine și cald câinilor. La pus paie a fost ușor, dar la scos, ne-a ieșit păr alb în cap. Sincer. În rigole, pe alei, printre pietre, sub căsuțe, numai paie, de le visăm noaptea.

Câinii noștri? Cu nasurile printre gard și cu picioarele printre mături. De făcut, fac bine. Deși niciunul nu este fericit pe deplin într-un adăpost. Vor afară, vor să zburde, să alerge, iar zilele următoare suntem obligate moral să începem construcția unui țarc de joacă, mare și încăpător.

Avem și câteva pisici care s-au lipit de noi, și-aici au rămas, cu ele pe stoc. Toate salvate, dar fiecare tot cu câte-o problemă, de aceea nici n-au plecat în adopție. Fericite în felul lor, umblă lerla și-așteaptă sezonul gâzelor, să aibă după ce s-alerge.

Cam asta este informarea de azi, vă ținem la curent mai din scurt și mai des. Căci avem nevoie de voi și de ajutorul vostru. Pentru că fiecare cui pe care trebuie să-l batem, fiecare cărămidă pe care trebuie s-o zidim, fiecare coadă de mătură, fiecare câine ajuns aici.....pentru toate avem nevoie de sprijin!

❗️ Suceava, BurdujeniCăutăm familia acestui labrador rătăcit! Are curea la gât, este curat, cuminte și îngrijit. Momenta...
19/03/2026

❗️ Suceava, Burdujeni

Căutăm familia acestui labrador rătăcit!

Are curea la gât, este curat, cuminte și îngrijit.

Momentan se află la o spălătorie auto, în Burdujeni (unde sunt trabanturile)

Lăsăm și un număr de contact: (0747) 916 094

❗️ Căutăm omul sau familia acestui motan, ori informații în cazul în care îl recunoaște cineva Adus la noi din piață de ...
18/03/2026

❗️ Căutăm omul sau familia acestui motan, ori informații în cazul în care îl recunoaște cineva

Adus la noi din piață de la FĂLTICENI.

Nu are un ochi, a fost cândva operat. Mandibula ruptă și vindecată, dar prinsă strâmb. Coada scurtă, ca semn distinctiv. Pozitiv la FIV. Necastrat, vreo 4 ani. Deci rupt în două, ca după război.

Încercăm să-i deslușim povestea. Sperăm mult că cineva îl caută și vede postarea. Faptul că a fost operat la ochi, înseamnă că cineva i-a purtat totuși de grijă. La fel de bine, poate este al nimănui, iar cineva l-a ajutat și l-a repus în teritoriu.

Vă rugăm frumos, mai ales pe oamenii buni din Fălticeni, dacă știți ceva despre acest motan, scrieți-ne!!

Îl avem pe Novan încă de când era un puișor. A ajuns la noi într-o stare care nu lăsa loc de optimism. Babesioza îl dobo...
17/03/2026

Îl avem pe Novan încă de când era un puișor. A ajuns la noi într-o stare care nu lăsa loc de optimism. Babesioza îl doborâse aproape complet, iar trupul lui mic părea că e cât pe-aci să piardă lupta. I-am scos căpușele prinse sub blană, una câte una, i-am administrat antidotul și i-am făcut transfuzie de sânge de la un alt cățel sănătos din adăpost. A fost vegheat până când a început să se agațe cu ghearele de viață.

A fost unul dintre acele cazuri care emoționează mult atunci când sunt prezentate. Lumea a privit, a încurajat, s-a bucurat că a supraviețuit.

Dar anii au trecut.

Novan a crescut aici, în adăpost. La un moment dat a mai trecut printr-o încercare, o infecție la codiță care a necesitat amputarea. Și atunci oamenii au fost impresionați pentru o vreme. Noi am făcut postări, am obținut reacții multe, vorbe de încurajare. Apoi iar s-a făcut liniște.

Acest câine tot aici este, de 5 ani de zile încoace.

Pentru Novan nu s-a găsit încă o familie adevărată.

E greu de înțeles cm un câine care a trecut prin atâtea poate rămâne ani la rând într-un padoc. A supraviețuit bolii, a trecut printr-o operație de amputare, a rămas cu o codiță de iepuraș, s-a făcut bine, dar partea cea mai simplă pentru un câine, aceea de a avea un om al lui, încă nu s-a întâmplat.

Ne-am săturat de sintagma -câini de adăpost-, vrem să-i vedem câini de ogradă, de familie, de oameni de care să aparțină. E o poveste căreia nu am reușit să-i scriem un final fericit. De 5 ani încoace… de halucinant cât de prost pot merge adopțiile, în România.

16/03/2026

❗️ Despre adăposturile private finanțate din bani publici, locuri care ar trebui să fie refugii, dar care devin spații ale suferinței tăcute.

Despre contracte semnate în numele protecției animalelor, dar transformate în afaceri profitabile pentru cei care ar trebui să aibă grijă, nu să exploateze. Despre hingheri care se îmbogățesc din frică și durere.

Despre medici veterinari care au jurat să salveze vieți, dar care ajung, prea des, să semneze condamnări. Despre seringi care ar trebui să aducă alinare și vindecare, dar care devin, în unele locuri, instrumente ale unei morți grăbite și convenabile.

Despre instituții ale statului care ar trebui să vegheze, să controleze, să oprească abuzurile, și care, uneori, aleg să privească în altă parte.

Despre rapoarte ignorate, controale formale și responsabilități pasate de la o ușă la alta, în timp ce, dincolo de garduri, câinii continuă să sufere în tăcere.

Dar și despre societatea civilă. Despre organizații de Protecție a Animalelor. Despre oameni obișnuiți care refuză să fie indiferenți. Despre voluntari care își sacrifică timpul, banii și liniștea pentru a salva vieți pe care alții le consideră neînsemnate. Despre salvatori care intră în adăposturi cu inima strânsă și ies cu lacrimi în ochi, dar continuă să lupte.

Pentru că, în final, povestea adăposturilor nu este doar despre câini. Este despre cine suntem noi ca societate. Despre cât de mult valorează compasiunea într-o lume în care indiferența este, uneori, mai comodă. Și despre oamenii care aleg, zi de zi, să nu renunțe.

A fost Suraia, a fost Uzunu.
Urmează restul.

Elias nu este unul dintre cazurile care „explodează” pe internet. Nu a fost preluat cu răni deschise, nu are fotografii ...
16/03/2026

Elias nu este unul dintre cazurile care „explodează” pe internet. Nu a fost preluat cu răni deschise, nu are fotografii care să șocheze sau să strângă sute de like-uri și zeci de comentarii. Din cauza aceasta, povestea lui trece adesea mai departe, iar nimeni nu se oprește în dreptul ei.

Și totuși, Elias este exact genul de câine pe care oamenii spun că îl caută.

Este născut în 2018, de talie medie, aproximativ 47 cm, sănătos, vaccinat, deparazitat și castrat. Un câine echilibrat în termeni de personalitate/temperament, jovial, iubitor, cuminte. Un suflet bun, pregătit de mult să plece acasă.

Nu impresionează suficient cât să fie remarcat. În adăpost, zilele trec una după alta. Aceleași garduri, același drum bătătorit de plimbare, aceeași poartă pe care uneori ies în brațele oamenilor alți câini. Elias rămâne în urmă și așteaptă.

Și e păcat. Teribil de păcat ca un câine bun de luat acasă să își trăiască anii într-un țarc.

Adopțiile nu sunt un gest simbolic pentru noi. Sunt o necesitate. Adăpostul are o capacitate limitată. Când locurile rămân ocupate, nu mai putem interveni în alte cazuri, nu mai putem scoate alți câini din situații dificile. Fiecare adopție eliberează un loc pentru un alt animal care încă suferă undeva.

Elias ar putea fi deja acasă. Plimbându-se într-o curte alături de un om al lui, stând pe o pătură la picioarele cuiva. 🏡🐶💚

📃 Se oferă spre adopție pe bază de contract către oameni care înțeleg că un câine nu este de decor, ci un partener ales pe viață.

🎯 Dacă simți că în casa ta este loc pentru un prieten adevărat, cățelușul acesta așteaptă!

💌 Scrie-ne în privat și povestim!

📍Locație: SuceavaÎn câmp, printre buruieni, înconjurată de singurătate, trăiește o cățelușă de doar cinci luni. O cheamă...
15/03/2026

📍Locație: Suceava

În câmp, printre buruieni, înconjurată de singurătate, trăiește o cățelușă de doar cinci luni. O cheamă Ghiocel, nume potrivit pentru un suflet apărut odată cu primăvara. Nu a avut niciodată o familie, dar cunoaște vocea omului și o întâmpină cu bucurie. E prietenoasă, jucăușă, iubitoare.

O femeie merge periodic în câmp ca să-i ducă mâncare și să se asigure că e bine. Aceeași femeie a mai salvat doi câini, pe care îi ține la o pensiune canină încă din decembrie, plătind din buzunarul ei, deși nu are nici pentru ei o soluție pe termen lung. Trăiește într-un apartament și are pisici, iar puterile, mai ales cele financiare, au ajuns la limită.

Când Ghiocel va avea vârsta potrivită, va fi sterilizată de către cea care a găsit-o. Până atunci însă, viața ei rămâne aceeași: câmpul deschis, nopțile reci și așteptarea.

E un pui care nu cere mult. Doar o ușă care să se deschidă pentru ea și un om care să o strige pe nume!

Rugăm distribuiți povestea lui Ghiocel, căci poate împreună reușim să găsim o soluție și pentru ea!

Când l-am întâlnit prima dată pe Mavi, impresia pe care ne-am creat-o a fost una tristă: încă un câine bătrân abandonat....
15/03/2026

Când l-am întâlnit prima dată pe Mavi, impresia pe care ne-am creat-o a fost una tristă: încă un câine bătrân abandonat. Ținea un picior ridicat, mergea șontâc-șontâc, iar corpul lui părea obosit și cocoșat. Blana îi căzuse pe alocuri, iar la gât avea o urmă adâncă de zgardă, semn că lanțul îi fusese companie multă vreme.

La veterinar am aflat însă adevărul. Nu era bătrân. Doar neglijat atât de mult încât viața îi adăugase pe trup ani pe care nu-i avea. Dinții spuneau altă poveste: Mavi era încă tânăr.

Cu tratament de susținere, hrană și liniște, corpul lui a început să se îndrepte. Piciorul care îl trăda la început s-a refăcut, iar astăzi merge bine. Peticele de blană lipsă s-au umplut cu alta nouă, fină și lungă, iar expresia chipului lui s-a schimbat complet. A devenit un câine zâmbăreț, atașat de oameni.

Și totuși, Mavi trăiește încă în adăpost.

Adevărul e că suntem plini de câini exact ca el. Salvați, tratați, puși pe picioare. Câini care ar putea pleca mâine acasă, dar despre care nimeni nu întreabă. Ei rămân aici, privind poarta care se deschide pentru alții.

La Mavi nu avem nimic de reparat. Are doar nevoie de un om care să-l vadă și să-l ia acasă. Un om care să înțeleagă că uneori un câine nu vine cu începuturi frumoase, dar poate construi o viață bună de aici înainte!

♥️ Acum, în SuceavaPentru noi, Poliția înseamnă, mai presus de orice, siguranță.Iar atunci când alături de polițiști, ve...
14/03/2026

♥️ Acum, în Suceava

Pentru noi, Poliția înseamnă, mai presus de orice, siguranță.

Iar atunci când alături de polițiști, vedem și câinii lor, ne cuprind de fiecare dată sentimente de mândrie și admirație. Ei sunt acolo, în prima linie, adevărați eroi, discreți, curajoși și devotați, devenind, deopotrivă, vedetele acestor misiuni.

În această seară are loc o amplă acțiune organizată de IPJ Suceava, iar noi nu putem decât să aplaudăm și să felicităm această intervenție. Prezența câinilor de serviciu, printre pașii și misiunile polițiștilor, ne face să spunem sincer, tare și răspicat: vă apreciem și vă mulțumim!

Felicitări, ! 👏🐕‍🦺

Bujor al nostru trăiește acum ca și cm recuperează tot timpul pierdut în lanț! 💙Când se deschide poarta țarcului, pleac...
14/03/2026

Bujor al nostru trăiește acum ca și cm recuperează tot timpul pierdut în lanț! 💙

Când se deschide poarta țarcului, pleacă în fugă prin curte cu o bucurie explozivă, de parcă fiecare tur de alergat ar șterge câte puțin din anii în care n-a avut unde să meargă. Aleargă până obosește, se oprește o clipă, apoi pornește din nou, cu aceeași poftă de viață. 🐕💨

Și nu e greu de înțeles de ce. O bună parte din tinerețea lui și-a petrecut-o legat de un copac, într-o curte în care animalele se adunaseră prea multe pentru ca cineva să mai poată avea grijă de ele cu adevărat. Lanțul era lumea lui. Câțiva pași de pământ bătătorit, fără cușcă, fără castron, fără iubire. 😠

L-am scos de acolo împreună cu alți câini și câteva pisici. Pentru unii s-au găsit repede oameni și case. Pentru alții, adăpostul a rămas locul de început al unei vieți noi. Bujor face parte din cei care au rămas. 🙁

Este un câine frumos, suplu, cu un aer de rasă care îl face aparte. Pare să aibă ceva din liniile unui Akita, dar mai presus de toate are o personalitate puternică și o energie care cere spațiu și mișcare. 📏

A cunoscut pentru o vreme viața de familie. A fost adoptat și iubit, dar libertatea lui a fost mai mare decât gardul curții. Obișnuia să plece singur prin sat, iar oamenii care îl aveau s-au temut că într-o zi nu se va mai întoarce. L-au adus înapoi cu lacrimi, nu din lipsă de dorință de a-l avea, ci din grijă pentru siguranța lui. 💔

Bujor merită încă o șansă. Un loc unde poate avea un țarc suficient de înalt, iar oamenii sunt suficient de activi încât să-i transforme energia în plimbări lungi, drumeții prin pădure. 🌳

Cu alți câini se înțelege bine. În preajma copiilor rămâne blând și curios. Este deparazitat, vaccinat și castrat. 📑🐶

Tot ce îi lipsește este acel loc stabil în care energia lui să nu mai fie o recuperare a trecutului, ci pur și simplu felul firesc de a trăi! 🍀

Address

Localitatea Ilisesti
Ilisesti

Website

https://revolut.me/casaluipatrocle

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Casa lui Patrocle - Animal Rescue posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Casa lui Patrocle - Animal Rescue:

Shortcuts

Share

Category