Conf.dr.ing. Claudiu- Ioan Bunea, dr.ing.Eugenia Hărşan CS II
Prin HCM nr 2019/1953 -a luat fiinţă Statiunea Experimentală Pomicolă Cluj. Statţiunea a fost subordonată Ministerului Agriculturii. Suprafaţa iniţială a fost de 6,5 ha iar primul director a fost Rudolf Palocsay. Perioada 1953 – 1957 se remarcă prin puternica activitate organizatorică. Se construieşte sediul actual al unităţii. Se înfiinţează primele colecţii pomicole, legumicole, floricole şi viticole. Începe activitatea de creare de noi soiuri. Au fost organizate câmpuri experimentale în Feleac (720m altitudine ), Marişel (1150 m altitudine), I.AS. Cluj şi I.A.S. Balc jud. Bihor. Sunt omologate si promovate în producţie 25 soiuri de gladiole si trei soiuri de trandafiri. Se fac comasări de teren si suprafaţa de producţie a staţiunii depăşeşte 1000 ha.
În perioada 1957 – 1970 staţiunea se află în componenţa Institutului de Cercetări Horti-Viticole Bucuresti si se numeste Staţiunea Experimentală Horti-Viticolă Cluj. Are loc consolidarea colectiilor naţionale. În această perioadă fondul de germoplasmă existent la Cluj a fost cel mai complex şi complet din Romania, fiind format din peste 200 de specii pomicole, legumicole, vita de vie, flori si plante dendrologice cu peste 1500 soiuri. Se înfiinţează loturi experimentale la Grupul Şcolar Agricol Ciumbrud – Alba , I.A.S. Seini – Maramureş, I.A.S. Poiana- Turda, I.A.S. Iernut –Luduş. Cercetătorii au contribuit la înfiinţarea plantaţiilor pomicole de la I.A.S. Cluj , I.A.S. Dej, I.A.S. Zalău şi unităţile cooperatiste Căşei, Câţcău, Mica, Unguraş, Reteag, Horoatul Crasnei etc. Au fost omologate şi lansate in productie 10 soiuri de specii horticole.
Între anii 1970 – 1977 unitatea îşi desfăşoară activitatea în subordinea Institutului de Cercetări pentru Cultura Legumelor şi Florilor de la Vidra şi se numeşte Staţiunea de Cercetări Horticole Cluj.
Conform Decretului nr. 38 din anul 1977, unitatea funcţionează în cadrul Institutului de Cercetare pentru Pomicultură Piteşti- Mărăcineni, sub îndrumarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti” Bucureşti sub denumirea de Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă (S.C.P.P.Cluj). Are loc o deschidere şi o colaborare intensă cu alte unităţi de cercetare din Europa şi S.U.A şi diverse schimburi de material biologic. Prin sectorul de cercetare-dezvoltare se permanetizează activitatea de consultanţă şi instruire pentru horticultorii din centrul Transilvaniei. Sunt omologate şi lansate în producţie alte 20 de soiuri din diferite specii pomicole, legumicole, viticole, floricole. În această perioadă sunt omologate peste 20 soiuri noi la diferite specii horticole.
D**a 1990 activitatea este afectată de lipsa unui cadru legislativ adecvat pentru cercetare şi de numeroase ezitări ale guvernărilor în privinţa fondului funciar.
Din 29 mai 2002 in baza Legii nr 290/2002 unitatea îşi schimbă numele in Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj (S.C.D.P. CLUJ) şi se reorganizează ca instituţie publică cu personalitate juridică şi finanţare extrabugetară.
Datorită schimbărilor de fond ale sistemului de funcţionare a economiei româneşti după anul 1990 activitatea unităţii trece într-o altă etapă. Mişcarea de personal este mare datorită schimbării de generaţii de cercetători şi a reorientării profesionale spre activitatea universitară, muncitorii formaţi pleacă la locuri de muncă mai atractive financiar. Specialişti de marcă ai cercetării româneşti ca prof dr.ing Ştefan Oprea în domeniul viţei de vie care a obţinut şi omologat soiuri de masă de viţă de vie adaptate zonei Clujului, soiuri solicitate şi în prezent, a creat de asemenea soiuri de măr ardelean, Ancuţa. Cercetător ing Mircea Străulea care o obţinut şi omologat soiuri de păr din care, soiul Napoca se află în sortimentul naţional şi utilizat ca genitor în unităţile de cercetare din Europa. Cercetător dr.ing Ştefan Wagner specialist în ameliorarea portaltoilor, a cireşului şi binecunoscut în ameliorarea trandafirului –a creat şi omologat soiuri valoroase , promovate şi extinse în cultură. Cercetător ing. Botar Andrei, un specialist valoros în arbuşti fructiferi, cercetător dr.ing. Syekely Iosif un specialist redutabil în protecţia plantelor. Dacă în 1990 staţiunea avea 240 de angajaţi, din care 24 cercetători şi 1000 de zilieri , în anul 2006 avea 64 de angajaţi din care 12 cercetători 20 zilieri, în anul 2018 are 23 angajati din care 7 cercetători. Deşi unitatea a fost nefinanţată, activitatea s-a susţinut prin calitatea personalului. Tinerii cercetători au depus eforturi susţinute şi s-au perfecţionat prin master şi doctorat. Activitatea de cercetare continuă să se afle în prim plan: astfel, dintr-un total de 183 de soiuri omologate în staţiune, 67 de soiuri au fost omologate după anul 1990, din care 34 de soiuri din speciile horticole existente în staţiune, au fost omologate în perioada 2007-2015. Specialişti importanţi s-au format şi au efectuat studii ştiinţifice cu rezultate deosebite cm sunt prof dr.ing. Doru Pamfil, prof. dr. ing. Maria Cantor, prof. dr. ing. Viorel Mitre, prof. dr. ing. Ioan Olteanu, dr. ing. Vasile Ghidra , dr. ing. Roxana Vulcan, ing. Mihai Arsene, dr. ing. Margareta Berchez , dr. ing Eugenia Hărşan, dr. ing Nelu Orlaie, dr. ing. Gabriela Roman, dr. Ing. Lenuţa Chiş, dr. ing. Peter Somsai, dr. ing. Doina Clapa.
Fondurile asigurate prin Programul Naţional de Cercetare pentru Pomicultură şi Legumicultură până în decembrie 1989 şi Orizont 2000 devin modice până în 1998. În perioada 1996-2001 finanţarea s-a asigurat prin proiecte de cercetare din reţeaua Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Siseşti” şi a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni.
În anul 1999 unitatea câştigă un prim proiect european Phare, de dezvoltare a resurselor umane care se derulează în perioada 1999-2000. Prin acest proiect s-au publicat şapte cărţi de specialitate horticolă şi s-a creat cadrul de colaborare cu fermierii din zona de responsabiltate a staţiunii precum şi cu cei din judeţe limitrofe, Mureş, Bistriţa Năsăud.
În perioada 1998-2006 s-au atras fonduri prin parteneriatele realizate în cadrul programului Relansin, Mener, Biotech, Aerospaţial si printr-un proiect cu Banca Mondială în care unitatea a fost director de proiect.
În perioada 2006-2015 staţiunea a derulat proiecte de cercetare cu fonduri importante în programe de tip PN II, CEEX, COST, proiecte bilaterale cu Republica Moldova, Cecuri de inovare, parteneriate public-privat.
Unitatea are în studiu material biologic valoros organizat în colecţii, câmpuri de experienţă la speciile măr, păr, prun, cireş, vişin. Materialul pomicol existent cuprinde o parte însemnată din fondul naţional de germoplasmă, unitatea este depozitar de soiuri, foarte valoros pentru care România este agreată în programe internaţionale de menţinere de fond de germoplasmă, cm este programul SAVE în parteneriat cu Banca de Gene Suceava .
În dovedirea rolului S.C.D.P. Cluj în activitatea de cercetare-dezvoltare, se remarcă rezultatele ştiinţifice remarcabile, în cele ce urmează se menţionează cele obţinute în ultimii nouă ani:168 lucrări ştiinţifice publicate în reviste din fluxul principal şi în volume ale unor manifestări ştiinţifice şi 15 lucrări ştiinţifice publicate în reviste cotate ISI, 34 soiuri omologate la speciile măr, păr, trandafir, gladiole, gerbera, cireş; 37 tehnologii noi, 27 de teme de cercetare internă prin autofinanţare; 12 cercetători ştiinţifici au obţinut titlul de doctor din care 6 în perioada 2007-2015, alţi doi fiind doctoranzi; în ultimii şase ani 32 din soiurile omologate au fost medaliate în cadrul Salonul Intenaţional de Inventică PROINVENT; pentru contribuţia adusă dezvoltării inventicii româneşti, Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj i s-a decernat, în anul 2012, Diploma de excelenţă şi medalia jubiliară în cadrul Salonului Internaţional de Inventică PRO INVENT ediţia a X-a , Cluj-Napoca iar 29 octombrie 2013 a primit Marele premiu la Congresul Naţional a Societăţii Române pentru Horticultură.
Materialul biologic existent la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj, de o inestimabilă valoare, este reprezentat şi de hibrizi interspecifici şi intraspecifici de măr şi păr, unii cu o genealogie complexă, aflaţi în generaţii avansate de hibridări (a cincea, a şasea generaţie), retroîncrucişări şi selecţie. Materialul biologic reprezentat de descendenţii interspecifici de la S.C.D.P. Cluj este, probabil, unic în momentul de faţă la nivel mondial, întrucât prea puţine centre de ameliorare din lume îşi mai pot permite să revină la încrucişări cu forme rustice, cunoscându-se faptul că pentru recuperarea fenotipului unor genitori valoroşi este nevoie de timp îndelungat, suprafeţe de teren adecvate, întreţinere, personal calificat şi fonduri considerabile. Colecţia de măr cuprinde: 108 soiuri, culturi comparative de concurs cu 93 elite şi 12.247 de hibrizi în 6 câmpuri. Colecţia de păr cuprinde 370 de soiuri, 28 specii Pyrus, patru culturi comparative cu 150 elite şi patru câmpuri cu 9600 hibrizi.
Câmpurile de experienţă la speciile cireş cuprind 22 soiuri şi 10 de hibrizi, prun 54 de soiuri şi 16 elite. Colecţia de trandafir cuprinde 420 de soiuri, 1500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire. Activitatea principală la specia Rosa este ameliorarea în scopul diversificării sortimentului. Soiurile de trandafir omologate în Staţiune, în număr de 40, sunt realizate după standarde internaţionale de apreciere, bonitare, fiind prezente în colecţia europeană de fond de germoplasmă din Belgia, Italia şi Japonia.
Derularea a activitatii de cercetare a fost influenţată de presiunea asupra fondului funciar al staţiunii. În anul 1990 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj deţinea 1036,94 ha. În anul 2002 suprafaţa de 1036,94 ha a fost predata ADS-ului în baza Legii nr. 268/2001 şi a HG 626/2001. Conform prevederilor Legii nr. 290/2002, s-a încheiat contractul de concesiune nr. 16/10.02.2005 pentru suprafaţa de 366 ha. Suprafaţa de 18,75 ha a fost dată în administrarea Staţiunii conform art. 22 ind. 8 din Legea nr. 290/2002, articol introdus prin Legea nr. 232/2005 (M.Of. 608/13.07.2005).
Conform Legii 45/2009 cu completarile şi modificările ulterioare Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj deţine în administrare suprafaţa de 168,48 ha .
Statutul juridic al instituţiei noastre s-a clarificat prin aplicarea prevederilor Legii 45/2009 cu completările şi modificările ulterioare, fapt ce a condus la crearea cadrului pentru atragerea resurselelor financiare necesare desfăşurării în condiţii normale a activităţii de cercetare-dezvoltare. În baza H.G. 881/20.10.2015, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj, in luna aprilie 2016, a fost preluată şi integrată în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, schimbându-şi denumirea în Staţiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca.
[y��
