Art of Vet - Cabinet Veterinar Cismigiu

08/10/2025

La mulți ani, dr. Valentina Vânătoru!
În fiecare zi, să te bucuri de cei dragi, să ai lumină în suflet și în minte, ca să te poți bucura de animalele care știu că, dacă au ajuns la tine, sunt pe mâini bune!
Ai salvat mii de vieți în întreaga ta carieră, ai ajutat oamenii să se bucure de animăluțele lor mai multă vreme. Te-ai dedicat lor, trup și suflet, zi lumină. Ai căutat întotdeauna cauza, ca să tratezi efectul, te-ai implicat și pentru pacienții care au familie, la fel ca și pentru cei necăjiți și singuri. Ai și pierdut prieteni necuvântători și doar cei care nu te cunosc nu știu cât de mult suferi, păstrându-le amintirea...
Ești cel mai bun diagnostician pe care îl cunosc și un medic veterinar pe care mulți și-ar dori să îl cunoască!
La mulți ani, doamnă doctor!
Te iubesc și te admir, la fel ca mulți alții! Daniela Silvi

07/10/2025

Război!
Ludovic, acum în vârstă de 10 ani, a fost un sensibil de când l-o făcut mumă-sa.
Mami om s-a chinuit cu alergiile lui încă de la o vârstă fragedă.Tot timpul avea câte ceva, ba otită, ba mâncărimi.
La vârsta de 5 ani ceva s-a schimbat.
Au apărut două formațiuni, una pe piciorul din față, alta pe abdomen, în partea laterală. Au urmat zile lungi de investigații: radiografii, ecografii, biochimie sangvină, puncție a formațiunilor...
Diagnosticul histopatologic, a arătat faptul că cele doua formațiuni erau mastocitom bine delimitat, o afecțiune cutanată determinată de o populație de celule cu aspect modificat din cauze inflamatorii, alergice, traumatice.
Costul tratamentului a fost enorm, cu multe medicamente achiziționate din alte țări, cu multe suferințe ale cățelului, dar și ale familiei.
După această poveste, Ludovic s-a schimbat:
Nu mai suportă nici o atingere, ceea ce face grea tratarea oricărei probleme.
De aceea, el, însoțit de mămica lui, ne vizitează zilnic, pentru a-i curăța urechile și a aplica soluții care să calmeze durerea și mâncărimea.
Și uite așa, zi după zi, ne luptăm parte în parte, până când reușim să facem toate manoperele necesare, după care, Ludovic redevine blând și frumos!

Notă:
Tratamentul otitelor fungice și bacteriene poate dura cinci până la 10 zile, iar a celor parazitare, între 14 și 120 zile.
Odată declanșată inflamația tegumentului auricular există șanse de recidivă în condiții de alergii, mediu umed sau defavorizant.
Unii căței sunt foarte sensibili la umiditatea atmosferică dezvoltând afectiuni fungice sau bacteriene.
Nu în ultimul rând sunt otitele alergice prezente la bulldog, labrador, golden, bichon, beagle.

03/10/2025

Ea este Cora, pacienta noastră veche, în vârstă de opt ani acum.
Din păcate pentru ea, organismul ei micuț a dezvoltat mici formațiuni în partea dorsală a corpului (pe spate) și una pe pleoapa superioară.
Totodată, un început de paradontoză, dată de depunerile minerale abundente pe molari, premolari, incisivi și canini îi creea un disconfort mare.
Deși toată lumea își făcea griji din cauza sedării necesare detartrajului, în 45 de minute de la finalizarea intervențiilor, drăguța de ea era în picioare.
Ce a făcut până când a venit tati uman să o ia acasă? A explorat ce mai era prin cabinet, l-a întâlnit pe Piticul, rămas al doamnei doctor după ce a fost salvat din lagărul de exterminare Uzunu - Giurgiu și a fost mângâiată și pupată, că de, era prințesa noastră în convalescență.
Când a venit tati, om serios cu grade pe umăr care se topește atunci când este vorba despre Cora, a primit recomandările de întreținere și medicamentele necesare unei vindecări rapide si a plecat bucuroasă acasă.
Nu a fost greu, nici pentru cățelușă, nici pentru noi, doar că, dacă nu ar fi venit la doctor pentru detartraj, problemele gingivale ar fi evoluat și ar fi ajuns fără dinți în mai putin de un an, iar bubițele ar fi scăpat de sub control.
Aviz celor ce au căței trecuți de prima tinerețe în grijă!

02/10/2025

Bună ziua! Sper că mă voi face înțeles pentru că sunt un cetățean olandez care cutreieră România, într-o vacanță mai lungă...
Doamnă doctor, ce să vă spun?
Am văzut aici multe locuri drăguțe, am fost împreună cu oamenii mei dragi peste tot! Cel mai mult mi-a plăcut să mă scald în lacurile montane, dar... de patru zile nu prea mă simt bine. Sunt cam apatic și am o stare de greață de nu văd pe unde merg. Cred că am băut pe șest niște apă dintr-o baltă stătută. Hmmm... Mă puteți ajuta, vă rog? Să aveți grijă ce îmi injectați, deoarece mami si prietena ei sunt medici veterinari în Olanda și...
Cum? O injecție cu antivomitiv si substanță antitoxică? Este în regulă!
Mmmm, da, dacă nu îmi este bine revin și mâine!
Nu s-a recuperat din prima, dar a ciugulit mâncare specială pentru probleme gastrointestinale și a fost mai vioi.
Frumușelul abia așteaptă să se întoarcă acasă la prietenii lui ca să le povestească aventurile sale din România și va uita, mai mult ca sigur, de acest episod. Sperăm că pe noi, nu!

28/09/2025

Husky.
Nu prea v-au impresionat pozele cu ea, așa că ne-am gândit să îi spunem povestea:
S-a născut în curtea unei mănăstiri. Măicuțele i-au îngrijit mama, dar au căutat să dea puii. Pe ea, cea fără nume, a luat-o, într-un târziu, un tânăr din Brașov, impresionat fiind de ochii ei albaștri. Pentru că nu știa exact unde să o pună, a lăsat-o la casa în construcție a unui prieten, promițând că va veni după ea într-o săptămână, două, trei... I s-au improvizat un țarc și un coteț, i s-a dat apă și mâncare, dar și foarte puțină atenție și nicio jucărie.
Husky siberian sau metișii lui, sunt câini de lucru. Inițial au transportat, cu viteză, încărcături ușoare, apoi, pe la 1900, au început să câștige detașat cursele de sănii. Nu de unii singuri, ci în haită. Iar ,,haită" este cuvântul cheie! Adoră să stea cu familiile lor, dar și cu alte animale, doar să nu fie singuri. Husky poate fi un câine copleșitor, iar țarcul a înnebunit-o pe micuța noastră. Trăgea de grilaje și urla, cât era ziua de lungă, nu mânca și voia sub orice chip să fugă pentru că în capul ei, undeva departe de locul acela trebuia să existe omul ei. Până într-o zi când a reușit să rupă sârma care îi lega poarta ce o ținea departe de lume și a ajuns fix în botul unei mașini care circula cu viteză foarte redusă. Din păcate, i-a fost luxată lăbuța dreaptă din față, acum fiind în curs de vindecare.
Când era soare, rămânea sub razele sale puternice, când ploua, stătea în nămol până la gât, trăgând neîncetat de fierul care o împrejmuia. Și urla, concurând cu lupii din păduri! Nici de paznic la șantier nu era bună deoarece e prea prietenoasă cu oricine! Nu a fost dusă la medic, nu i s-a dat nici acum mai multă atenție, tânărul care a luat-o de la măicuțe nu a mai venit să o ia, așa că... povestea ei a ajuns la noi, cei care acum vă rugăm din suflet să ne ajutați să îi găsim o căsuță cu oameni faini, cu timp de stat acasă, dar și de plimbări lungi, dar care să nu uite să o poarte mereu în lesă, cu o curte bine împrejmuită ar fi ideal, cu un alt câine dornic de joacă în dotare...
Simplu, nu?🙏🙏🙏
PS: Dacă are ,,haita" ei, este un alt câine: dornică să fie văzută ca o ființă deosebită cm este, dornică să se facă iubită și să iubească din tot sufletul ei mare! Când o să vă dea din genele ei negre ce tivesc ochii ăia de un albastru intens, o să vă topiți, vă garantăm!

28/09/2025

Dacă nici pentru ea nu găsim o familie extraordinară, cred că mergem să murim puțin...

26/09/2025

Mica cea mică este in Stockholm!
Anul acesta am reușit să le găsim familii frumoase mai multor căței. Unii dintre ei au stat mai mulți ani în cabinet, dar alții au fost adoptați după câteva luni. Au fost multe zile în care cineva cu codiță și blăniță s-a simțit norocos pentru că ne-a cunoscut și asta ne-a fost forța de a merge mai departe.
Pentru sufletele astea era suficient să fim acolo, în fiecare zi. Poate, într-o dimineață s-au trezit abandonați, înțelegând că nu au nimic: nici om, nici iubire, nici hrană, nici grijă. Unii s-au născut așa, în singurătate și în nesiguranță. Alții au fost cadoul ,,perfect" de Crăciun și...
Ăsta este și cazul Micăi.
A ajuns, cu funda la gât, într-o familie de romi înstăriți, undeva în Voluntari. Când a crescut suficient a fost dată la montă. A făcut, biata, prima tură de pui, dar nu a mai avut loc în casă, ci doar după ea, într-un gang foarte strâmt. Timp de trei ani, de două ori pe an, a fătat cu regularitate. Puii? Au ajuns și ei cadouri pentru neamuri și cunoștințe sau au fost sursă de venit. Până într-o zi de la începutul verii când bunica din acea casă ne-a rugat să o luăm pentru că era gestantă din nou, iar ei nu mai aveau timp să dea puii pentru că se apucaseră de construit ceva și nici loc nu mai aveau pentru cățelușa de trei kilograme!
Ce a fost la gura noastră... Dar am luat-o, am deparazitat-o, am vaccinat-o, am sterilizat-o și am făcut un câine fericit pentru că îi acordam atenție și mângâiere.
Mica s-a dovedit a fi minunată și recunoscătoare, dornică de atenție și acceptare. Dornică de a oferi, la rândul ei, vindecare. Înțelege tot, simte tot, trăiește fiecare clipă oferind iubire! Nu știa că noi îi căutăm o casă normală unde să aibă viața pe care o merită pe deplin!
Și, cu ajutorul unei prietene, i-am găsit familia potrivită tocmai în capitala Suediei! A plecat neîncrezătoare, dar, după trei zile, a ajuns cu bine și pare fericită în noua ei lume unde o aștepta un alt cățel la fel de mic și niște oameni buni. Are o putere de a se adapta și de a trece peste experiențele traumatizante, de admirat!
Mulțumim, Cristina!
Să fii bine, Mica!

24/09/2025

Lumina și Tessa.
Am nevoie de ochelari de soare! Cică așa recomandă literatura de specialitate pentru câinii ca mine care nu suportă lumina zilei!
Acum cinci ani, la mine acasă în Constanța, mi-am rănit ochiul, fix pe cornee, ziua în amiaza mare. Mami m-a dus la doctor, am primit un unguent, dar și un consult oftalmologic în timpul căruia medicul a văzut modificări în fundul ochilor mei ieșiți din orbite, conform rasei. M-a trimis la București pentru investigații suplimentare, dar nu am primit niciun diagnostic.
Acum am ajuns la doamna doctor cu o altă problemă medicală, urolitiază, cauzată de stres pentru că mami este acum mămică de pui de om și eu sunt puțin geloasă, iar tati nu a știut ce mâncare să îmi cumpere și mi-a tot dat mâncare de puppy, eu având 10 ani. Aflându-mi povestea, blânda doctoriță a făcut eforturi de cercetare și mi-a povestit despre boala mea:
Acromatopsia, o afecțiune rară, genetică, provocată de gene recesive provenite de la ambii părinți.
Câinii au evoluat ca o specie prădătoare crepusculară în timp ce oamenii au evoluat ca specie diurnă.
În acest sens, câinii au mai multe conuri cu bastonaș, responsabile de vederea nocturnă si semi-nocturnă, în timp ce celulele cu conuri responsabile cu vederea diurnă sunt mai puține.
Degenerarea conurilor 1 (CD1) — Un segment genomic care include gena CNGB3 este deletat. De obicei, acest defect se întâlnește, de obicei, la câinii de sanie din Alaska, malamuții din Alaska, ciobăneștii australieni miniaturali și husky siberieni.
Semnele clinice la câini se manifestă de obicei între opt și 12 săptămâni, când dezvoltarea retinei lor este completă. Conurile câinelui se dezvoltă normal, dar segmentele lor interne și externe se deteriorează treptat atunci când nu mai sunt funcționale, rezultând o pierdere lentă a conurilor pe parcursul vieții.
Nu există tratament, dar cățeii afectați pot fi ajutați folosind ochelari de soare sau lentile colorate. Vă dați seama cm mi-ar sta?

23/09/2025

Provocările bătrâneții.
Câte probleme de sănătate poate avea o cățelușă bătrână și nesterilizată?
Lisa are acum 16 ani. Pui fiind, viața i-a fost salvată de un om bun care în prezent nu mai este. A trăit în București, la curte, fără să primească prea multă atenție medicală, dar iubită, atât cât s-a putut.
La noi a ajuns gata... moștenită, acum doi ani, cu probleme hepatice și biliare, grave. Ne-am luptat mult ca să o punem pe linia de plutire: tratament perfuzabil și oral și dragoste multă din partea noastră și a cățeilor din cabinet.
A doua oară, în 2024, făcuse un AVC, în urma administrării unei pastile de deparazitare externă. Din nou ne urmărea cu privirea ei blândă, fără să se poată coordona, lăsându-se cu încredere în mâinile noastre pentru a fi tratată și a luptat pentru viața ei. Iar greu, iar cu reușită!
Nesterilizată, a dezvoltat o formațiune pe mamelon care a crescut progresiv. A revenit pentru dificultăți în mers, inițial. Tumora cuprinsese limfocentrii axilari, aflați în vecinătate. S-a intervenit chirurgical pentru extirpare. Lisa a reacționat destul de rău la anestezie. Deși ameliorată satisfăcător hepato-biliar, convalescența a fost greoaie. Pe lângă tratament, a primit multe mângâieri, rugăminți și bucățele de carne gătite special.
Deși iminentă, intervenția de sterilizare nu s-a putut realiza odată cu extirparea imensei formațiuni tumorale.
V-am plictisit? Mai urmează...
După o lună, Lisa s-a întors în cabinet fără apetit, destul de apatică. Urgența intervenției pentru piometru era de necontestat.
Deși trecuseră doar 30 zile de la anestezia anterioară, cu analizele refăcute, care de această dată erau bunicele, am intervenit pentru îndepărtarea ovarelor și coarnelor uterine.
În timpul operației, surpriză! O formațiune ovariană trona nestingherită pe ovarul stâng.
Apoi, Lisa a început o altă recuperare...
Ne mai dai multe emoții, Lisa?
Să fii sănătoasă, draga noastră!

22/09/2025

Citiți povestea, e frumoasă!
Ajutoooor!😇🙏
Câine mare, chinuit de doi prunci (de câine)!
El a sărit dintr-o camionetă în care era dus de un proprietar de oi din Rucăr spre gospodăria acestui om căruia îi murise paznicul de acasă. El s-a speriat și...a fugit. Era ,,bun de urs", dar cam rău cu vacile și caii... Probabil că a mâncat și ceva (mai multă) bătaie de la cei plătiți de omul cel gospodar ca să îngrijească de animale...
Timp de un an a fost hrănit, mai fățiș, mai pe furiș, de oameni buni dintr-un sat argeșean. A dus-o cm a putut, până într-o zi, când a auzit de departe, o voce blândă de femeie. A încercat să ajungă la ea rupând garduri, efectiv. Doamna în cauză este Daniela Silvi, blestemată sau binecuvântată să fie percepută drept salvatoare de creaturi ale pământului...
Ciobănescului nu i-a stat nimic în cale!Degeaba a fost alungat, nu din răutate, ci din lipsă de spațiu. Pe ea o trimisese Dumnezeu să îl salveze pe el, cel mare, cel rău, cel viclean!
Acum, reședința lui este...legat la poartă. Se plimbă zilnic până la magazin, pe malul Dâmboviței, dar vine la poartă, indiferent ce. Nu are coteț, nici un loc al lui, încă! Dacă plouă, e urcat într-o mașină veche...
Nu-i foarte tânăr, dar e sănătos, măcar. E rău cu alte animale. Foarte rău, chiar. Și cm curtea e plină, trebuie avută mare grijă cu el.
Daaar... Cei doi pui abandonați cu parvoviroză și salvați de ea, sora mea, îi pot face orice, oricând și el nu se supără niciodată!
Ce îți este și cu animalele astea! Oare cm de le șoptește Dumnezeu: ,,Uite, îl/o vezi pe bărbatul/ femeia aceea? Du-te spre el/ea, că te va salva!"? Ei, cei fără de adăpost, înțeleg șoapta divină și...
Oricum, eu altă explicație nu am și sunt medic veterinar de atât de multă vreme!

21/09/2025

Și noi salvăm. Și noi avem cai, câini, pisici în grija. Multe animale care ne costă tot ceea ce câștigăm prin muncă. Și noi ne-am crescut pagina cabinetului încet, ca să putem fi eroii unor suflete amărâte. Disperam, nu odată....Noi nu distribuim pe această pagină decât poveștile noastre. Cu mici excepții, iar aceasta este una. Deși lung mesajul, este atât de adevărat și sincer!

❗Avem un mesaj extrem, extrem de important, pe care vă rugăm, din tot sufletul, să-l citiți, cu atenție, până la final! 🙏

În urmă cu aproape 2 ani de zile, preluam, literalmente peste noapte, 7 căluți și 1 măgăruș de la o asociație care-i salvase anterior, atât din țară (4 căluți, incluzând-o pe frumoasa bătrânică Arabelle din imagine), cât și din războiul din Ucraina (3 căluți și 1 măgăruș).

Nu intrăm în detalii, cert este că se poate spune că i-am salvat și noi, pentru a doua oară, întrucât întreținerea lor nu mai era posibilă. Am făcut-o cu dragoste, empatie și responsabilitate.

ÎNSĂ! Însă tragem un semnal de alarmă pornind de la acest caz (doar ca punct de plecare) și, mai ales, de la un fenomen observat de noi, de-a lungul anilor, cu repercusiuni posibil tragice.

S-a instalat un fenomen cel puțin îngrijorător - EROUL, SALVATORUL - cel întreținut de o mare parte din susținătorii și donatorii diverselor asociații și ai noștri. Un cerc vicios, care se hrănește din salvări peste salvări peste salvări, din actul "eroic", din fapta extraordinară, FĂRĂ posibilitatea asigurării BUNĂSTĂRII celor salvați. PE VIAȚĂ!

Salvarea este PE VIAȚĂ (ne referim, bineînțeles, în special la căluți, măgăruși sau animăluțe "de fermă", nu atât la căței și pisicuțe, care pot fi adoptați)! Condițiile de trai la un nivel ridicat, specifice fiecărei specii în parte, trebuie asigurate pe viață!

Altfel NU SALVĂM, ci doar ne amăgim, doar trece un fior de erou sau eroină prin noi, fără nicio bază concretă. Când vraja dispare, CE SE ÎNTÂMPLĂ cu animăluțele pe care, de fapt, nu le putem întreține, nu avem spațiu suficient, nu avem adăpost bun, nu avem sprijin suficient pentru hrană și alte nevoi, nu investim în amenajări, nu are cine să le îngrijească corespunzător, etc?

❗ Undeva la 90% dintre donatorii/susținătorii sanctuarului nostru AU DISPĂRUT, pur și simplu, odată ce au trecut luni întregi și au observat că nu mai salvăm 😞. O majoritate copleșitoare din cei care ne susțineau, când salvam multe animăluțe, NU MAI EXISTĂ nici cu reacții la postări, nici cu distribuiri, nici cu donații! ACESTA ESTE UN FENOMEN EXTREM DE GRAV, asupra căruia vrem să tragem un uriaș semnal de alarmă!

Ați întreținut "eroismul", NU salvarea sănătoasă, nu animalele în sine, NU condițiile lor de trai, care trebuie asigurate pe viață! Dacă noi clacăm - cm riscăm, de atâtea ori, în disperarea lipsei de sprijin - oare ce se întâmplă cu toate aceste animăluțe MARI (căluți sau cele din speciile "de consum", de dimensiuni mari sau mici)?

CINE le preia pe toate, într-o singură zi, cm am preluat noi doar câteva? Le mai poate prelua cineva - iar acel cineva să fie, evident, vegan - asigurându-le ACEEAȘI bunăstare, cm le-am asigurat noi, același teren uriaș, vital pentru multe animale mari, deși cu un uriaș consum psihic, un stres pe care nici nu-l putem descrie, o stare de panică aproape permanentă, pe care nu le-am dori nimănui? 😞

Și DE CE să se ajungă la această nenorocire? De ce să nu se înțeleagă, în al 12-lea ceas, ce înseamnă, cu adevărat, o salvare? DE CE nu înțelegeți că, fără sprijin RECURENT - multe micuțe donații (oricât de mici ar fi ele), multe reacții și multe distribuiri - se va ajunge, inevitabil, la dezastru? Și de ce nu înțelegeți că, fără condiții foarte bune de viață, veți ajunge să susțineți un lagăr, nu un adăpost/sanctuar? Când salvezi în neștire - pentru că sprijinul cel mai mare ți-a venit DOAR ATUNCI - nu le vei mai putea asigura o viață DEMNĂ, pe care TOATE animăluțele salvate o merită.

❗Am ajuns de la sute, chiar MII de reacții și distribuiri la salvări și în perioada imediat următoare la câteva zeci de reacții (chiar și doar 20-30!) și doar câteva distribuiri acum, de când îndrăznim să nu mai salvăm. O pagină pe care am crescut-o în ani de zile, cu texte ample de conștientizare, cu educație anti-speciistă, cu mii de filmări emoționante și fotografii profesioniste, riscă să piară într-o țară ca România, unde NU există educația salvării RESPONSABILE! 😞

Din cauza celor care sprijină EXCLUSIV eroismul - care sunt MAJORITARI - noi riscăm sănătatea noastră mintală și, inevitabil, soarta celor salvați. Dacă pagina moare dintr-o descreștere dramatică a interesului, implicit a vizibilității, dintr-o lipsă acută de responsabilitate colectivă, de înțelegere profundă a actului salvării, sanctuarul moare, animăluțele mor - pe cât de simplu și previzibil, pe atât de tragic! 😞

Sprijiniți MEREU, NU doar la salvări! Sprijiniți condițiile lor de trai, pe lângă hrană! Sprijiniți amenajările din sanctuar, la fel de importante ca hrana! Sprijiniți-ne pentru așternutul din corturi, fără de care nu poate exista curățenie și viață DEMNĂ! Sprijiniți-ne să putem angaja oameni buni și ATUNCI veți avea noi salvări! 🙏

Altfel, într-o zbatere permanentă doar pentru hrană, la limita epuizării fizice și psihice, să fim nebuni să mai salvăm. Să fim IRESPONSABILI! Să fim "eroii" unei societăți disfuncționale. 😞

👉 Setați o donație recurentă, oricât de mică ar fi ea. Alegeți s-o faceți prin toate modalitățile de sprijn, pe care le afișăm mereu - transfer bancar, Revolut, Paypal sau Patreon! Orice sprijin recurent/lunar ne ajută enorm să facem față tuturor costurilor de întreținere a animăluțelor și sanctuarului!

👉 Donați acum sau înainte de-a ajunge la apeluri disperate! Nu ne mai lăsați să atingem starea de panică, iar atunci să doneze tot aceiași oameni extraordinari! Fiți și voi acei Oameni, implicați-vă și voi pentru ca sanctuarul să fie unul exemplar! NU există un erou sau o eroină, există o COMUNITATE eroină!

👉 Reacționați la postări, comentați, distribuiți, dacă nu puteți ajuta financiar! Ce vă costă? Ce efort presupune asta? Doar așa își poate păstra o pagină vizibilitatea și doar așa ne pot sprijini noi susținători, de care animăluțele au nevoie VITALĂ!

Vă implorăm să ne (auto)educăm împreună, să ne mobilizăm împreună! Altfel, inevitabil, mai devreme sau mai târziu, se va alege praful de tot efortul nostru și al celor care ne sprijină, de tot ce s-a investit aici, de toată munca, de toată dăruirea, de educația anti-speciistă a paginii sanctuarului - care pune accentul pe drepturile fundamentale ale speciilor "de consum" - cumplit de rară în țara asta! 🙏

Vă mulțumim din suflet dacă apelul nostru la CONȘTIENTIZARE și IMPLICARE a atins inima și mintea voastră! ❤️

👉 Donație super rapidă prin Stripe: https://buy.stripe.com/7sY14mgSB2LOei9amOabK00

👉 Pentru donații prin Revolut, vă rugăm să folosiți revtagul sau numărul de telefon 0734 902 430

👉 Transfer bancar:

ASOCIATIA LUI AMOS
RO66BTRLRONCRT0CT0807501

Balaurea Andreea Raluca
Cont Lei: RO93BTRLRONCRT0232664802
Cont Euro:
RO70BTRLEURCRT0232664801

👉 BT Pay +40762 325 894

👉 Paypal [email protected]

👉 Patreon (sub 1 minut durează înscrierea pentru o donație recurentă, cea mai mică fiind de doar 1 dolar): https://www.patreon.com/SpiritAnimalsSanctuary

21/09/2025

El este un câine maaare. Alungat cu pietre, bineînțeles, că așa merită un câine bolnav... De salvat, de adoptat, de dus la doctor, nici nu s-a pus problema! Vă dați seama cât mănâncă un câine de-ăsta, mai ales acum că e slab și flămând? Dar... cât costă veterinarul, tratamentele? Pfff...
Venind de la biserică în zi de sărbătoare, sătenii se gândeau, ba chiar discutau între dânșii: ,,O da Dumnezeu să îl calce vreo mașină sau să moară din cauza infecțiilor! E de vreo trei luni pe aici..."
O mașină cu numere de București a oprit brusc, șoferul fiind șocat de cele auzite. A tras aer adânc în piept, a scos din bagaje o bucată de slănină, a luat cordonul de la rochia soției și a ademenit câinele. L-a prins, l-a urcat pe bancheta din spate în criticile vehemente ale oamenilor și au venit în capitală, direct la noi la cabinet.
Prin urmare, vorbim despre dermatită.
Aceasta reprezintă inflamarea stratului superficial al pielii. Se poate complica în funcție de severitatea agentului patogen și a duratei timpului până la diagnosticul corect, în dermatita cu implicare a celor trei straturi cutanate.
Cele mai frecvente sunt dermatitele superficiale, cu agent patogen extern: paraziti de tipul puricilor, acarienilor care determina inflamarea epidermului, producându-se senzație pruriginoasa, apariția crustelor, urmate de grefarea de bacterii responsabile de piodermatită.
Din păcate, grefarea drojdiilor pe suprafața epidermului determină dermatita fungică, uneori implicând și suprafața dermului.
Tratamentul este de durată, destul de costisitor, dar cu șanse de vindecare de 100%, dacă animăluțul afectat este pe mâini grijulii.
Iar marele câine alb, este!